Matei 19: 16-30 – Omul bogat
Ideea centrala din pasaj este in versetul 21 si include doua aspecte (ale desavarsirii):
- accederea la un nou sistem de valori,cu efecte viitoare, prin renuntarea la cel prezent;
- ucenicie in scoala lui Isus (a-L urma pe Isus Christos).
Rezumatul intamplarii:
Un bogat vine la Isus si-L intreaba “ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica?”
Isus il intreaba daca a pazit poruncile. Raspunsul este pozitiv. Da, le-a pazit, inca din tinerete.
Pazirea poruncilor reprezenta doar intrarea in viata. Isus isi da seama ca bogatul, de fapt, voia sa realizeze mai mult. Pentru desavarsire pe cale Isus ii cere sa-si dea averea la saraci, pentru a avea o comoara in cer, apoi sa-L urmeze pe El. Imposibil (de acceptat). Omul a plecat foarte intristat.
Sistemul de valori
Notiunea de valoare este esentialmente subiectiva (adica apartinand subiectului, persoanei), variind in functie de individ si de situatie si fiind legata de satisfacerea trebuintelor (dar si a dorintelor, pasiunilor etc., etc.).
Sistemul de valori al unei persoane are rol de a determina directia in care aceasta o apuca. De asemenea poate servi la gradul de reusita al unei(-or) actiuni. Gradul de satisfacere a unei persoane este determinata si de posibilitatea exprimarii valorilor sale. Conflictele personale si interpersonale au la baza si existenta in cadrul sistemului a unor valori incompatibile.
Cunoasterea de sine, sistemul de valori si stima de sine
In psihologie sunt valabile doua pozitii aparent contradictorii. Persoana, subiectul se cunoaste cel mai bine pe sine si, datorita mecanismelor defensive ale eului, anumite fatete ale personalitatii, ale sinelui sunt inaccesibile, sau sunt partial cunoscute. In intamplarea data, cu “Omul bogat”, se observa cum sistemul de valori influenteaza atat cunoasterea de sine, cat si, la urma, stima de sine. Petru Ilut explica acest fenomen astfel:
“Cu privire la imaginea (cunoasterea) propriei persoane suntem pusi in fata unui oarecare paradox: avem toate conditiile sa ne cunoastem cat mai bine, fiindca nimic nu ne este mai apropiat (ontic si epistemic) decat fiinta proprie, dar, in acelasi timp, nimic nu ne este mai drag decat aceasta fiinta, avand deci toate sansele de a o privi si considera cu mare ingaduinta, de-a distorsiona perceptia in favoarea unei imagini pozitive.
…………….
Imaginea de sine insusi este puternic afectata de aspiratiile si idealurile noastre, in elaborarea ei intervenind masiv scara valorilor personale si eul dorit, acesta din urma condensand, la randul lui, felul in care percepem asteptarile persoanelor semnificative (parinti, prieteni etc.) fata de noi” (Ilut, P., 2001, “Sinele si cunoasterea lui, Editura Polirom, Iasi, p. 23”).
Tot autorul mai sus mentionat, arata cum nivelul stimei de sine influenteaza performantele, cum “o distanta mare intre sinele actual (perceput) si sinele dorit conduce la stari deprimante”. Acest lucru se intampla cu bogatul din intamplarea noastra. Foartea mare tristete a sa porneste de la un sistem de valori incompatibil cu sistemul de valori al lui Christos si are repercursiuni directe asupra stimei de sine.
Structura sistemului de valori
Este data de ierarhia valorilor din sistem, de pozitia pe care o ocupa (supraordonare, ordonare, subordonare), de interactiunea dintre ele. In Scriptura, materialismul este condamnat datorita efectelor asupra personalitatii, asupra caracterului si, mai ales, asupra spiritualitatii crestine.
Pe de alta parte, tot in Biblie gasim crestini bogati, in functii inalte, cu robi (angajati) cu afaceri etc., etc. Ei insa, sunt indemnati sa se raporteze la Christos si sa administreze ceea ce au in functie de un sistem de referinta crestin. Ei trebuie sa se raporteze la ceea ce detin ca administratori, nu ca posesori. Bogatul nostru insa pune pe locul intai materialismul, bogatia. Din “a avea” isi extrage identitatea, statutul. Pus fata in fata cu alta ierarhie, adica axarea pe “a fi“, a fi ucenicul lui Christos, tot esafodajul stimei de sine se destrama.
Pragmatismul cunoasterii sistemului de valori
Este dat de valoarea rezolutiva a acestuia. Pe de o parte, este posibil sa avem in sistemul nostru valori contradictorii fata de un sistem de referinta (in speta, cel crestin). Am vazut ca de foarte multe ori cunoasterea de sine este filtrata de valori la care accedem. De aceea, ca si crestini nu vedem ca unele lucruri sunt incompatibile cu statutul de crestin. Pe de alta parte, ierarhia din sistem poate fi un impediment.
Metode de cunoastere a sistemului de valori
Inventarul de valori personale, chestionare de interese. Aplicate de un consilier/psiholog crestin
Interactiunea cu membrii bisericii, rugaciunea, studiul biblic.
Duhul Sfant da o imagine (Evrei 4:12) completa a structurii noastre interne si ajuta la transformare si dezvoltare christica.
