‚Mă vei călăuzi cu sfatul Tău şi apoi mă vei primi în slavă.’ Ps 73,24.
Survolarea domeniului
Există o oarecare ambivalenţă faţă de consiliere care ar putea avea mai multe cauze: demonetizarea: ‚e uşor să dai sfaturi…’; imaturitatea socială, psihologică, economică a societăţii româneşti pentru consiliere şi psihoterapie; absenţa unei infrastructuri academice şi profesionale largi, care să acopere atât nevoile societăţii, în general, cât şi ale bisericii, în special; caracterul empiric, fortuit, la nivelul bunului simţ comun, al consilierilor confesionali, forjaţi mai degrabă de necesităţile consiliaţilor, intuind doar mecanismele consilierii, decât să le aplice în mod conştient şi metodic; caracterul laborios al procesului de consiliere, necesitând timp, efort, implicare; eşecurile consecutive… şi altele.

