Multi dintre noi, de cele mai multe ori, ne petrecem timpul, zile la rand, in rutina “cea de toate zilele”, avand un cerc relational oarecum stramt, cam aceleasi preocupari [deja monotone, nu-i asa?]….
”Asta nu e o problema”, ar spune unii, in timp ce pentru altii, ar putea fi.
Da, oamenii, cu tot ce sunt ei: personalitate, perceptii si mentalitati, conjuncturi si obiceiuri sunt atat de diferiti! Fiecare dintre noi avem un altfel de raspuns la un [oricare] aspect al vietii.
Multora dintre noi nici nu ne trece prin gand sa incercam macar a “sparge” tipicul monotoniilor care ne-a cuprins: mergem in virtutea obisnuintelor, a traditiilor, introverti si dezinteresati, nu privim pe nimeni din jurul nostru, nu intrebam pe nimeni “de sanatate”, ne ducem, venim, ne facem constiincios [in cel mai bun caz] datoria, fara a ne incetini o clipa ritmul, a ne opri sa privim un om, o floare, a intreba pe vreun semen de-al nostru ce mai face, cum ii mai merge [sau o facem formal, grabiti, nepasatori, in virtutea aceleasi “datorii”..].
Cu cat mai putin ne-ar putea trece prin minte multora, sa vrem sa cunoastem alte comunitati!
Nu-i rau sa ne urmam drumul, menirea, sa stam in locul in care suntem chemati pentru a sluji, a fi de folos, ba chiar e de dorit!
Cu toate acestea, a invata sa ne deschidem spre altii, spre diversitate, a incerca sa ne cunoastem unii pe ceilalti intr-un spirit de respect, de consideratie, e un mare plus in devenirea noastra.
In periplul “expeditiilor de descoperire” a altor comunitati s-ar putea include, cu succes, si cea a credinciosilor de la Toflea. “Face” sa-i vezi!!
Acum cateva luni i-am vizitat; ma cunoscusem la o conferinta pentru femei cu cateva surori din aceasta comunitate; am pastat legatura si cu ocazia conferitei ACCR-ului la Galati, fiind aproape, ele m-au invitat sa le fac o vizita.
Situat la cativa chilometri de Tecuci, Toflea este un sat de romi, un loc al confluentei dintre cultura acestei etnii, influentele societatii moderne si actiunea transformatoare a Evangheliei. Vei putea descoperi aici impletite elemente din toate aceste categorii; iata cum, de exemplu, un element specific, ce tine de structura sociala a etniei rome in care barbatul are intaietea, se impleteste aici intr-un mod nou, armonios cu influenta perspectivei biblice a valorizarii femeii; in familia contemporana de crestini romi poti vedea cum, alaturi de barbat, femeia a devenit egala si partenera, angajata activ in slujire.
Surorile de aici, impreuna cu sotii lor sau sustinute de acestia, slujesc: duc mancare calda bolnavilor din spital care nu au posibilitati, vin in ajutor celor care trec prin lipsuri, organizati pe grupuri, merg in zona sa vesteasca Evanghelia.
Ba mai mult, m-a bucurat sa gasesc la aceste femei tocmai acea deschidere de care vorbeam, deschidere spre a intalni si a relationa cu alte comunitati, femei, de a participa la intalniri si conferinte, de a-si largi orizontul cunoasterii si-al intelegerii.
In vizita pe care am facut-o acolo, am avut o intrunire cu femeile din biserica [a, biserica ce are cateva mii de membri!]; nu mica mi-a fost mirarea sa vad ca au fost dispuse sa-si lase treburile [caci era in ajun de Paste cand, pentru multe alte femei trebaluiala ar fi fost o scuza plauzibila].
Disponibile si invatabile, am avut o frumoasa partasie impreuna in care ne-am indemnat la crestere si maturizare spirituala; au decis sa aiba intalniri periodice spre a deveni, prin har, acea “mare ostire aducatoare de vesti bune” de care vorbeste Scriptura referindu-se la femeile credincioase.
In discutia cu fratii conducatori, in partasia cu sotiile lor, cu surorile din biserica, in mijlocul predicilor foarte bune din Cuvant si a cantarilor ce, ca niciunde in alta parte, inflacarate si pline de har te “inalta” catre Cer, m-am bucurat sa vad harul nespus de felurit al Domnului nostru; vei descoperi din nou ca tot ce face El, prin diversitate, prin actiunea puterii Sale ce transforma fara insa a anula ceea ce da specificitate, unicitate fiecaruia, te vei simti inviorat spiritual, improspatat si recunoscator pentru demersul intreprins de a-i cunoaste pe fratii de la Toflea.
Si, daca-mi dai voie, ti-o recomand chiar ca pe “o altfel de terapie”….terapia deschiderii spre altii!!
Fiti binecuvantati!
Stefy
Domnul sa te binecuvanteze pentru tot ceea ce ai facut si ceea ce faci……… GBU (mada)
MINUNATA EXPERIENTA SI MA BUCUR PTR TINE! MI-AR PLACEA SI MIE SA AJUNG IN BISERICA DE LA TOFLEA! OAMENI NOI, VIZIUNI NOI, SLUJIRI NOI! DOAMNE AJUTA-NE!