Situatiile in care tulburarile de dezvoltare sunt prezente produc soc, multa durere, anxietate, tristete, depresie adesea…de aceea, noi ca si societate, ca semeni, avem datoria CU TOTII – adulti si copii deopotriva, sa fim informati, sa intelegem cat mai bine cu putinta dificultatile pe care le traverseaza unii copii si familiile lor, parintii si fratii acestora; desigur, cunoasterea aceasta ar trebui sa ne motiveze in a fi plini de compasiune, suportivi, buni, astfel incat, daca este cu putinta si cat “atarna de noi”, sa fim alaturi de cei care sufera si au nevoie de sprijin.

 Cunoasterea, identificarea si acceptarea realitatii acestor tulburari poate facilita procesul de interventie si asistare de care are nevoie atat copilul, cat si familia acestuia.