A te implica în consilierea persoanelor cu probleme maritale (familiale) adeseori poate fi una din cele mai grele slujbe de consiliere spirituală. Aici se pune o întrebare pentru noi ca şi consilieri:

Dacă nu vom putea ajuta familiile, dacă nu vom putea găsi cauzele diverselor probleme ce apar în mediul şi viaţa familiilor, şi dacă nu ne vom duce la „rădăcina” problemelor, atunci CUM VOM AJUTA PE MEMBRII BISERICILOR, CUM VOM PUTEA SĂ AJUTĂM BISERICA ÎN REZOLVAREA UNOR PROBLEME CARE ŢIN DE DOMENIUL CONSILIERII? Să ne folosim în aceste sesiuni, de unele „Studii de caz”, de ordin familial.

Avem aici o familie, despre care se relatează în Biblie, chiar la începutul ei, o familie care a trecut prin multe necazuri şi conflicte. Acestea au dat naştere mai târziu la o sumedenie de suferinţe de ordin emoţional, spiritual şi chiar fizic. Poate că în termenii noştri de astăzi am putea spune despre această familie că a fost „O familie disfuncţională”.

Când citeşti Istoria familiei lărgite a patriarhului Iacov, la prima vedere şi din câte am auzit, ştim sau cunoaştem teoretic, fără a studia, că a fost o familie binecuvântată, fără probleme. Şi aşa a fost, a fost binecuvântată, pentru că Dumnezeu a promis, şi-a respectat cuvântul, promisiunea, dar a avut foarte mari probleme.

În acest caz, vom studia şi învăţa din modul greşit de educaţie, al părinţilor, două lucruri esenţiale:

a. Cum să nu educăm (creştem) o familie…copiii din familiile noastre,

b. Cum ar trebui să educăm (creştem) o familie Putem învăţa acestea din întâmplările din viaţa de familia a lui Iacov, în mare, de la 11 dintre cei 12 copii ai lui Iacov, deoarece Iosif, după o perioadă de timp, nu a mai stat în familia lui.

Chiar cei mai buni copii ai lui Iacov, au avut mari probleme, au creat mari probleme. Iată doar câteva din lucrurile grozave ce s-au întâmplat în această familie:
* minciuni,
* abuzuri verbale, spirituale, fizice şi chiar sexuale,
* incest,
* crimă şi alte mari păcate.

Analizând şi studiind cu atenţie această familie, te-ai întreba la un moment dat, dacă aceşti copii, au provenit dintr-o familie creştină, a unui patriarh a unui „Părinte al credinţei” cu care vom sta la masă în Împărăţia lui Dumnezeu? Răspunsul este DA!! Casa lui Iacov, casa copiilor lui Iacov, a fost măcinată de probleme grave, astfel că, dacă ar fi să ai un astfel de „Studiu de Caz” şi ar trebui să consiliezi această familie (soţul şi soţia, adică Iacov şi soţiile acestuia), dar şi familiile ce compuneau marea familie, Te-ai întreba, de unde şi cu cine să începi? Eu oricum, aş începe cu tatăl, cu capul de Familie, cu Iacov…. Cred că el a avut mari probleme cu educarea copiilor, probabil nu şi-a făcut timp suficient să se ocupe de educarea lor, dar oricum, se pare că „ceea ce a semănat el şi soţia sa, de fapt soţiile sale: Lea, Rahela… au cules mai târziu.

Noi toţi ştim că cel mai cuminte copil al lui Iacov a fost Iosif, şi el ocupă o foarte mare parte în descrierea vieţii sale, a unor întâmplări, peripeţii din viaţa sa, atât în casa părintească cât şi departe de casă, printre străini. Se pare că Iosif, a fost cel mai răsfăţat copil. In cap. 37 din Geneza citim că tatăl, Iacov, şi cei 12 copii, au locuit împreună, Iosif ajungând la un oarecare grad de maturitate.

Redăm mai jos 7 probleme majore care au afectat negativ, CREŞTEREA, EDUCAREA şi COMPORTAMENTUL ACESTOR COPII; mai ales, în ceea ce priveşte, lipsa de înţelepciune în a iubi mai mult un copil decât pe ceilalţi, aşa cum a fost cazul de aici, cu IACOV – TATĂL – şi IOSIF – FIUL – ceea ce putem numi „PĂCATUL FAVORITISMULUI”care este un lucru cu consecinţe foarte grave. Cuvântul Domnului, scrie în Geneza 37 v. 3 că „ Iacov (Israel) iubea mai mult pe IOSIF decât pe toţi ceilalţi fii ai săi”...toţi ceilalţi 11 fiind mai în vârstă ca el. AICI AVEŢI UNUL DIN PĂCATELE PE CARE UNII PĂRINŢI LE COMIT, şi care pot avea consecinţe grave: – în viaţa celorlalţi copii, – a celui pe care-l iubiţi mai mult – şi va avea un efect distructiv, asupra relaţiilor dintre copii, a familiilor acestora pe viitor. Păcatul acesta se numeşte:

1. FAVORITISMUL
De aceea nu ar trebui să avem favoriţi….Iacov are nevoie de Consiliere….Iată cum aş proceda: Îl invit la o cafea, şi în discuţiile noastre i-aş spune: ”Frate iubit, eu am văzut că ai 12 copii minunaţi”… ce mult apreciez acest lucru, pentru că nu este uşor să ai un aşa număr mare de copii, să-i creşti şi să-i educi în mod corect! Dar ştii ce te-aş ruga, spune-mi ceva despre cel mai mic fiu al tău…” Parcă văd, cum dintr-o dată faţa îi radiază de bucurie şi mulţumire (nu uitaţi ceea ce spune Solomon despre limbajul trupului şi anume că „Faţa este oglinda inimii”…) Îl ascult cu plăcere şi cu empatie avansată… şi cu mult interes, iar la un moment dat, la o mică pauză i-aş spune: „Da, înţeleg!! Ai spus că, totuşi iubeşti mai mult pe cel mai mic, îi faci mai multe favoruri… Chiar am observat că îl îmbraci, ceva mai special pe mezinul tău! I-ai cumpărat o haină specială, ca să-l deosebeşti de ceilalţi! Dar, ce părere ai, ai observat că ceilalţi copii ai tăi, nu mai vorbesc frumos cu Iosif, nici nu îi mai spun cuvinte prietenoase lui Iosif? (Cap. 37 v. 4) ”Frate Iacov! Care crezi că ar fi cauza? Nu crezi că acest favoritism ar putea aduce necaz familiei tale şi ar crea mari probleme în sentimentele celorlalţi copii ai tăi, afectând grav relaţiile lor? (Dacă eşti „Femeie Consilier” poate ai discuta despre acest aspect cu soţiile lui Iacov…şi Doamne!!! ce multe ai mai afla şi de la ele….că Iacov, iubeşte pe copilul de la cealaltă soţie, îl favorizează mai mult, lucru care a creat şi un anume resentiment şi între ele şi soţul lor, dar şi faţă de copii….) Observaţi, chiar Biblia spune în continuare, că fraţii lui Iosif „au observat că tatăl lor îl iubea mai mult pe Iosif ”...Apoi l-aş întreba pe Fr. Iacov: „Te-ai gândit vreodată care ar fi repercusiunile acestui lucru, în viaţa şi comportamentul lui Iosif, cât şi al fraţilor săi? Am putea împreună să le descoperim? Haidem să le vedem.

Prima cred că ar fi:

2. RIVALITATEA
Cum am rezolva această problemă…Nu cumva tot tatăl a pus această „sămânţă” în inimile copiilor săi? De ce haină specială lui Iosif? …HAINA PE CARE O CUMPĂRASE TATĂL LUI IOSIF SE SPUNE CĂ ERA „UNA SPECIALĂ” făcând pe Iosif „UNUL SPECIAL”, Iacov i-a dat o haină de „ înaltă poziţie” şi nu de păstor. Deci darul nu era adecvat poziţie lui. Ceea ce ar trebui să învăţăm noi din acest episod, este să nu arătăm FAVORITISM PRIN DARURILE PE CARE LE DĂM copiilor noştri şi care pot duce apoi la rivalitate între copii cât şi la alte păcate, alte nenorociri. Continuăm „să ne bem cafeaua”, apoi aş mai face cu fratele meu Iacov, câţiva paşi, să îi arăt unde a mai greşit şi l-aş întreba: „Frate Iacov, ai putea să-mi împărtăşeşti şi mie ceva din modul cum îţi disciplinezi tu copiii?” Voi ajunge în mod sigur cu el, la punctul în care să-i împărtăşesc faptul că datorită tot favoritismului, a mai lipsit ceva din „elementele” disciplinării sale pentru „favoritul Iosif”… L-aş întreba: ”Ce zici: Crezi că ai făcut bine că l-ai lăsat pe Iosif, să spună aşa „infatuat ”, fraţilor săi mai mari, visul lui?” Tu ce i-ai spune lui Iosif, cum l-ai sfătui?”

Şi iată că aici apare o altă lacună în disciplinarea copiilor lui (şi posibil şi ai noştri):

3. LIPSA DE DISCIPLINĂ, OBSERVAŢIE, MUSTRARE CORECTĂ
Iosif are acum 17 ani. Împărtăşeşte visurile „mândriei şi a sfinţeniei sale”, pentru a arăta diferenţa dintre el şi ceilalţi fraţi ai săi. Întrebare: Ce am spune tatălui Iacov, ce ar fi trebuit el să facă atunci, cum l-am consilia? Cred că aici ar fi fost cazul unei bune disciplinări faţă de Iosif, din partea tatălui. După primul vis, tatăl să fi spus: „Dragul tatei: cred că aici nu e locul unde să implantezi mândria şi înfumurarea ta… Poate sunt reale, într-o zi se vor împlini, dar cred că acum şi aici nu este locul să le spui!” Ca învăţătură pentru noi, la acest punct concluzia este: DISCIPLINA TREBUIE SĂ FIE EGALĂ, PENTRU TOŢI COPIII. Cred că aici, Iacov, nu a disciplinat în mod corect. Tot sorbind cafeaua împreună, l-aş mai aborda pe fratele Iacov, cu o altă întrebare: „Te-ai gândit vreodată, ce poate naşte favoritismul, mai ales când observi deja rădăcinile lui?” Îţi spuneam mai înainte de „Rivalitate”, cred că îţi aduci aminte!! Care crezi că ar fi următorul pas, şi care poate fi un alt indiciu spre dezastru familial? Parcă citesc „printre rânduri” că el nu realizează, aşa cum o fac mulţi părinţi din ziua de azi.

Priviţi acum, cum totul curge la vale ca o avalanşă pe care nu o mai poţi opri:

4. Găsim la v. 11. „RIVALITATEA TRANSFORMATĂ ÎN GELOZIE…”
Iosif le spune fraţilor săi, despre visele lui, apoi fraţii lui îl urăsc, dar tatăl nu ia atitudine în faţa copiilor săi. Ura şi Rivalitatea se transformă acum în GELOZIE. Gelozia este cancerul care le afectează EMOŢIILE, COMPORTAMENTUL, cât şi alte domenii ale vieţii lor şi de fapt ale fiinţelor umane, din toate generaţiile, ceea ce este foarte dureros. CUM AM AJUTA UN ASTFEL DE CAZ, de gelozie? Aduceţi-vă aici aminte, vă rog, şi de cazul lui Saul şi David. Cum l-a ros gelozia, toată viaţa, pe Împăratul Saul, ulterior fiind muncit şi de un duh rău. Gelozia este ca un cancer care lucrează şi te macină din interior: 37 v. 15-18. Iosif, cu o haină diferită faţă de fraţii lui, nu mai păstoreşte oile, deoarece are o „altă haină”… Tatăl îl trimite pe Iosif să găsească pe fraţii lui care, de data aceasta, ei păşteau turma. Eu personal am citit acest pasaj de nenumărate ori, dar nu am observat acest amănunt, probabil nici dumneavoastră, şi anume că nu Iosif, ci fraţii lui păşteau turma tatălui lor, de data aceasta. DAR IOSIF, MERGE SĂ-I CAUTE PE FRAŢII LUI, îmbrăcat în ”haina lui”... Până să se apropie Iosif, ei conspiră să-l ucidă. Deci, cum spuneam, „avalanşa” alunecă la vale, şi observaţi că nimeni nu o mai poate opri

5. GELOZIA NAŞTE URA, URA NAŞTE MOARTE;
sau cel puţin „conspiraţie în uciderea fratelui lor”. Ajungând cu tatăl lui Iosif şi a fraţilor săi, la acest stadiu, l-aş întreba: „Frate Iacov, care crezi tu că ar fi cauza, că între copiii tăi, cei 11 şi Iosif, şi-a făcut loc ura de moarte”? Unde crezi că îşi are rădăcina acest fapt oribil?” Eu cred că dacă tatăl, Iacov, mânuia corect problema de la început…copiii lui nu ar fi ajuns la acest păcat al UCIDERII…Iată şi alt exemplu: Cain şi Abel. Abel şi Cain se închinau înaintea lui Dumnezeu, ei voiau să facă „CEVA” PENTRU DUMNEZEU, dar acolo era o „PREJUDECATĂ” şi Cain a pretins că Abel face ceva mai bun ca el. Deşi Dumnezeu îl avertizase pe Cain, el nu tratează URA. Acum dacă sunteţi atenţi, Cain devine clientul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îl sfătuieşte pe Cain, unde este rădăcina problemei lui. Este la „uşa inimii sale”. Cain trebuia să realizeze că Dumnezeu îl avertizează de marele pericol ce pândeşte la uşa inimii. El nu a luat aminte la sfatul lui Dumnezeu şi lasă păcatul să intre în inima lui, şi astfel, ura nu mai devine o problemă de „exterior” a inimii lui Cain ci intră în inima lui, îi coordonează gândurile şi acţiunile, ducând în final la UCIDEREA FRATELUI SĂU. Ceea ce învăţăm, ca o lecţie bună în domeniul CONSILIERII, este că însuşi Dumnezeu, lasă voinţa omului liberă, deşi îl consiliază, stă de vorbă cu el, îl conştientizează de pericol. Dar Dumnezeu nu îşi asumă „ vina cazului de ucidere” a lui Cain şi nici viitorul nefericit al acestuia, datorită alegerii şi acţiunilor greşite ale lui.

Ajungem la a şasea problemă foarte gravă:

6. PUNEREA UNEI „ETICHETE”
La v. 20. nu-i mai spune „FRATELE NOSTRU” CI „VISĂTORUL”… Aici i-aş pune o întrebare, din nou, fratelui meu Iacov, întrebare care ar suna cam aşa: „Frate Iacov cred că aproape în fiecare familie, mai sunt „porecle”, sau cum vrei tu să le numeşti, eu le-aş numi mai degrabă „etichete”. Să ştii că foarte multe persoane poartă etichete, etichete pe care şi le pun ei, sau alte persoane de lângă ei. Ştiu că, cei 11 copii ai tăi, i-au pus o etichetă lui Iosif! Ştii şi tu care este eticheta pe care ei i-au pus-o lui Iosif? „VISĂTORUL”! Ştii de când o poartă Iosif?, dar mai ales, ştii de ce ei i-au pus-o fiului tău? Ştii! Acum mă gândesc la copiii mei. Şi eu am şase copii. Fiecare, dar în glumă, şi-au pus câte un „nume” sau şi-au dat „nume” unul altuia… Nu ştiu cum, dar câteodată m-am gândit şi eu de unde şi-au pus ei aceste nume. Intr-o zi, i-am strâns pe toţi laolaltă şi i-am verificat pe fiecare, căci voiam în mod sigur să ştiu, unde îşi are rădăcina… Ştii la ce concluzie am ajuns? Că ei au glumit între ei, s-au jucat între ei de când erau copii mici, şi până şi azi, din când în când, ei se mai cheamă unul pe altul, nu cu numele pe care eu şi mama lor le-am dat, ci cu ”numele lor de glumă”. Ştii ce am mai constatat? Că, la copiii mei, nu este nici o rădăcină de invidie, ură, gelozie, sau altceva de acest gen, ci pur şi simplu aşa de „FUN”. Tu ce zici de „ eticheta” aceasta pe care au pus-o cei 11 copii ai tăi, lui Iosif? De ce crezi că i-au pus acest nume, această etichetă: „VISĂTORUL”? Crezi că i-au pus-o doar aşa de „Fun”, sau are la rădăcină sâmburele geloziei, al urii, al dispreţului de moarte pentru fratele lor? Deci, precum sunt convins că presupuneţi, mă duc cu Iacov la rădăcina problemei, să văd dacă el realizează că, de fapt, această etichetă putea fi îndepărtată cu mult timp înainte de a nu fi „prea târziu” şi să nu creeze ură, dispreţ, crimă…. Apropo de „ETICHETE”!! Dumneavoastră, care citiţi aceste rânduri: Ştiţi că foarte multe persoane, poartă etichete pe care nu ar trebui să le poarte, poate alţii le-au pus pentru ei? Iar ei se găsesc în marele pericol, ca la un moment dat, să creadă de fapt că ei sunt aşa cum le este „eticheta” şi se comportă ca atare. (ATENŢIE!! Se poate întâmpla acest lucru şi în Biserici). De exemplu, ştiţi că daca un părinte, îi spune tot timpul copilului său „TU NU EŞTI BUN DE NIMIC!” copilul va purta această etichetă pe el: „BUN DE NIMIC”, iar acel copil va creşte cu un sentiment de neadecvare, subapreciere, chiar „bun de nimic”. Apoi te miri de ce se simte acea persoană aşa, chiar la o vârstă matură: Vedeţi unde este rădăcina, în trecutul îndepărtat al copilăriei acestuia. Iată un caz redat de Biblie, deşi sunt mult mai multe: Cine nu îşi aduce aminte de cazul lui Mefiboşet, atunci când Împăratul David îl cinsteşte, şi îi cere să stea necurmat la masa sa, pentru simplul motiv că Dumnezeu i-a spus să-l cinstească. Vă aduceţi aminte care a fost atitudinea şi răspunsul lui? Citiţi la II Sam. Cap. 9, special v. 8, unde el spune „CINE ESTE ROBUL TĂU, CA SĂ TE UIŢI LA UN CÂINE MORT, CA MINE”? Ce ziceţi? Nu cumva aşa o fi spus, altcineva despre el, sărmanul, care era un om foarte suferind, măcinat pe interior, de tot felul de sentimente, probabil datorită faptului că era cu un handicap. El era olog, nu putea merge, şi alţii probabil i-au pus eticheta de „CÂINE MORT”!! Înainte de a trece mai departe, la cazul nostru,te întreb: ”Care este eticheta pe care ţi-ai pus-o tu, sau poate alţii, şi pe care o porţi de atâta vreme, şi care îţi creează complexe, frustrări şi emoţii negative de tot felul? CAUTĂ, TE ROG, UN CONSILIER SPIRITUAL ŞI ROAGĂ-TE DOMNULUI SĂ TE ELIBEREZE DE ACESTE ETICHETE CARE IŢI ADUC ATÂTA NEFERICIRE ŞI SUFERINŢĂ!!. Haideţi, după o aşa lungă paranteză, să revenim la cazul nostru…. După cum spuneam, l-aş conştientiza pe Iacov că a contribuit la această etichetă, pe care fraţii lui Iosif i-au pus-o, şi care au determinat gelozia, ura şi crima lor premeditată….. Deci conspiraţia şi ura duc acum la Crimă….şi fac un păcat premeditat….De aceea trebuie să acţionăm asupra problemei chiar de la început, să mergem la RĂDĂCINA PROBLEMEI, dar acum situaţia este mult mai gravă, mai profundă pentru Iosif, fraţii şi părinţii lor: Fraţii lui îi iau „ haina specială”, o înmoaie în sânge de animal, ducându-i haina tatălui lor acasă, sub pretextul că Iosif a fost ucis de „o fiară”, nerecunoscând că de fapt ei erau „fiarele” care i-au pus la cale uciderea. Acum, acest lucru se transformă şi într-o problema financiară: fac bani în urma vinderii lui….

7. DECEPŢIA, ACOPERIREA PĂCATULUI CRIMEI – PRIN MINCIUNĂ…
Ucid un ţap, înmoaie haina în sânge, apoi merg acasă şi îl mint pe tatăl lor: ”L-am găsit! Dumnezeu ne-a ajutat! L-am găsit…dar din nefericire, tată, Iosif este mort.” CE VICLENIE ŞI CE MINCIUNĂ GROSOLANĂ!! TATĂL ÎL JELEŞTE, IAR COPIII NU AU AVUT NICI UN PIC DE MILĂ ŞI RESPECT... Ştiţi cât timp au ţinut ascuns acest păcat al minciunii, cât timp şi-au minţit tatăl? TIMP DE 20 ANI. Tatăl plângea pe Iosif, iar 11 copii l-au minţit pe tatăl lor şi au ţinut minciuna ascunsă, timp de 20 de ani... Cât de împietrită şi rea poate fi inima noastră, cu toată educaţia primită!! Cât de dureros este să vezi copiii, care se înţeleg între ei, să nu descopere adevărul tatălui lor, cu privire la fratele lor, timp de 20 de ani; INCREDIBIL, dar adevărat. La întâlnirea fraţilor în Egipt, în timpul foametei, Iosif roagă pe fraţii lui să-l lase pe Simion, să rămână şi el în Egipt. Ajunşi acasă fără al doilea fiu al lui Iacov,acesta, printre lacrimi de durere le-a spus: ”am pierdut un fiu, acum am pierdut şi pe al doilea”… CÂT DE ÎMPIETRITE AU PUTUT AJUNGE INIMILE COPIILOR, FAŢĂ DE UN TATĂ CARE SUFERĂ, căci nici măcar acum nu recunosc păcatul. Cred că totul li se părea normal. Ştiţi când îşi aduc aminte de acest păcat? Tot după 20 de ani, când se coboară în Egipt să cumpere hrană pentru familiile lor. IATĂ CÂT TIMP AU ASCUNS ACEST PĂCAT ÎN SUBCONŞTIENTUL LOR!! Iosif, ştia şi a citit pe feţele lor, ignoranţa păcatului lor, şi tocmai de aceea i-a aruncat trei zile în temniţă, unde, abia acum îşi aduc aminte din nou de păcatul lor nerezolvat in urmă cu 20 de ani…Si aşa Dumnezeu lucrează, să aducă păcatul lor la nivelul CONŞTIENTULUI MINŢII LOR, şi-l mărturisesc între ei, folosindu-l pe Ruben, să le aducă aminte. Vedeţi o altă învăţătură.: Sunt atâtea păcate şi mizerii, pe care unii oameni le săvârşesc, apoi prin nerecunoaştere, minciună, îşi pun o altă mască, ca să pară „oameni de treabă”, ca şi fraţii lui Iosif. (42 v. 10–11). Dar adevărata eliberare vine doar prin recunoaştere şi mărturisire, prin pocăinţa celor în cauză, şi Dumnezeu foloseşte pentru astfel de persoane tot felul de circumstanţe, pentru a recunoaşte, mărturisi şi a aduce eliberare…

#####################

PÂNĂ AICI AM TRATAT, CUM NU TREBUIE SĂ CREŞTI ( SĂ EDUCI) O FAMILIE. Cele 7 probleme MAJORE din casa lui Iacov, în creşterea şi educarea lui Iosif, şi a fraţilor săi, toate acestea s-au terminat prin minciună, iar 20 de ani copiii şi-au minţit tatăl şi l-au lăsat să creadă o minciună.
PĂREREA NOASTRĂ FALSĂ DESPRE MAJORITATEA PERSOANELOR DIN BISERICĂ ESTE: SUNT PERSOANE FĂRĂ MARI PROBLEME, datorită măştilor religioase pe care majoritatea şi le pun. Dar nu uitaţi! MAJORITATEA AU PROBLEME, DAR ELE SUNT ASCUNSE SUB COVOR, IAR ÎNTR-O ZI VOR IEŞI LA IVEALĂ. ACUM: GENEZA 50 v. 19–28 IOSIF, UN EXEMPLU DE CE POATE FACE DUMNEZEU CU UN OM CARE ESTE GATA SĂ-ŞI SCHIMBE VIATA..
În domeniile arătate mai sus, Iacov a fost un exemplu rău. În cadrul sesiunilor de consiliere, şi noi punem clienţilor noştri unele întrebări de provocare de genul: „Spune-mi ceva despre Tatăl tău sau Mama ta”. Spune-mi ceva despre fraţii şi surorile tale, relaţiile tale cu ei…” De cele mai multe ori, mulţi oameni îşi urăsc tatăl sau mama lor, şi ar avea motive să o facă, totuşi:

1. IOSIF L-A IUBIT PE TATĂL SĂU, în ciuda a ceea ce a făcut sau nu a făcut. Cred că Iosif şi-a iubit tatăl. Care ar fi fost atitudinea noastră? Primul lucru, pe când era în Egipt, el însuşi împlinit, Iosif a dorit să afle ceva despre tatăl său, deci se confirmă că Iosif l-a iubit pe tatăl său, îl interesa de soarta lui.
Trebuie să-i înţelegem pe oameni prin ce trec, ce emoţii îi încearcă, dar în mod absolut trebuie să-i ajutăm pe clienţi să înveţe să-şi iubească şi să-şi respecte tatăl şi mama…. Să le spunem plini de dragoste… ”şi tu ai o problemă, nu doar ei, şi tu, chiar dacă eşti rănit trebuie să–ţi rezolvi problema „Sunt aici să te ajut, să facem paşi împreună”.

2. IOSIF A FOST GATA SĂ-I IERTE PE FRAŢII SĂI, chiar dacă ei i-au premeditat moartea: “Nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră” (45 v. 5–8). Mulţi din noi, ţin resentimentele timp îndelungat. Resentimentele nu vor face altceva decât că ne vor ucide pe noi înşine şi relaţiile noastre. Avem aici exemplul dat de Domnul Isus, cu cel care aduce darul la altar, ”să lase darul la altar şi să se împace cu fratele său şi apoi să aducă darul ”. Aici sunt nevoit să explic ceva important, şi anume:
Întotdeauna IERTAREA ARE DE-A FACE CU GREŞEALA… Eu trebuie să iert greşeala fraţilor mei, pentru că şi Dumnezeu iartă greşelile mele şi apoi şi eu, la rândul meu, pot greşi faţă de alţii, faţă de fraţii mei, faţă de aproapele meu. Dar atunci când vorbim de „ÎMPĂCARE”, acest lucru are de a face cu persoana, sau persoanele care mi-au greşit! Observaţi că Iosif şi-a IERTAT fraţii lui, dar ÎMPĂCAREA lor a venit în momentul în care are loc „o confruntare, o recunoaştere” a ceea ce au făcut; O CONŞTIENTIZARE A GREŞELII, mai bine zis a păcatului sau păcatelor lor. Este exact ca şi la Dumnezeu: EL NE IARTĂ, ne-a iertat de toate greşelile şi păcatele noastre, chiar la Cruce, în Isus, dar ÎMPĂCAREA a avut loc, când eu mi-am recunoscut greşeala, mi-am mărturisit-o şi mi-am cerut iertare, prin pocăinţă. Psalmul 32, I Ioan. 1 v. 7-8 De aceea, un creştin trebuie să fie cu grijă la Cina Domnului. Dau aici exemplul unui frate, care după 23 de ani, a mărturisit păcatul urii; 23 de ani, a ţinut păcatul ascuns sub „covor”, şi-a pus o „altă mască religioasă”. Dar după 23 de ani a iertat şi a făcut pace cu fratele lui. (Cât de veche şi adâncă era acea rană, acel resentiment nemărturisit!!).

3. IOSIF A FOST SINCER FAŢĂ DE STĂPÂNUL SĂU, POTIFAR şi soţia lui, mărturisindu-i că nu poate păcătui tocmai din acest motiv. Chiar dacă ea a minţit, el a fost gata să sufere pe nedrept, să meargă în temniţă pentru 7 ani. A fost sincer, a spus adevărul temnicerului. A fost sincer şi a spus adevărul celor doi întemniţaţi, apoi chiar lui Faraon, a tratat pe fiecare în mod egal, cu sinceritate. ”ONESTITATEA NU ESTE CEA MAI BUNĂ POLIŢĂ, CI ESTE SINGURA!”

4. IOSIF A FOST DE AJUTOR ŢĂRII SALE, chiar dacă era un străin în ţara Egiptului, el Îl arată pe Dumnezeu şi în Egipt. El este tipul omului credincios lui Dumnezeu, lui Faraon şi Ţării sale.

5. IOSIF A FOST CREDINCIOS LUI DUMNEZEU. În tot ce a făcut Iosif, Dumnezeu a fost pe primul loc în viaţa sa. De aceea şi Dumnezeu îl înalţă apoi pe primul loc. Nu mai vezi „visătorul”, nu-l vezi pe Iosif, cel care se credea mai bun ca ceilalţi, nu mai are mândrie în el…Probabil că în groapă, în temniţă a avut timp să comunice cu Dumnezeu mai bine, iar experienţele majore cu Dumnezeu, i-au schimbat viaţa şi viziunea în mod complet şi definitiv. Aceasta putem învăţa din viaţa tânărului Iosif. Vă provoc să studiaţi viaţa sa mai îndeaproape şi să descoperiţi singuri, calităţile înalte ale sale, pe lângă cele împărtăşite cu voi aici în acest material, şi sigur le veţi găsi aplicabile în chemarea şi lucrarea de Consiliere Spirituală şi Pastorală, la care Dumnezeu cheamă pe unii din noi, cât şi în alte domenii creştine.

CONCLUZIE PENTRU CONSILIERI ŞI PROCESUL CONSILIERII:
Sarcina Consilierului este foarte grea: Niciodată nu ştii cine bate la uşa ta. Niciodată nu ştii cât de vechi sunt rănile şi problemele „ clientului” sau ale „clienţilor” tăi. Cât de adânci pot fi ele, şi mai ales cât de complicate pot fi adeseori problemele de familie, ale celor pe care va trebui să-i consiliezi. Iacov putea intra pe uşa biroului tău de consiliere, poate unul din fraţii lui Iosif.Nu putem privi doar la un aspect, ci la mult mai multe. Problema era în primul rând la Iacov. Iar una din problemele lui Iacov, cred că era din cauza mamei sale. Iacov a fost înşelat, iar la rândul lui înşeală şi el, pe socrul lui. Iacov l-a minţit pe tatăl său când a fost copil, precum că el este Esau, fratele său, şi acum, el este minţit de copiii săi.
VEDEŢI PÂNĂ UNDE AR TREBUI SĂ MERGEM, ATUNCI CÂND AVEM DE-A FACE CU COMPORTAMENTE CIUDATE, ALE MEMBRILOR DIN UNELE FAMILII, NENOROCIRI, sau tragedii. Deci aici avem un model CUM SĂ NU EDUCĂM COPIII NOŞTRI, bazele noastre le găsim în ceea ce ne învaţă Biblia. Modelul Biblic în Consilierea Maritală, familială, cap. 37, în ceea ce am împărtăşit, cred că ne va ajuta în acest domeniu, ca şi un model de consiliere. DACĂ O MAMĂ, UN TATĂ, VINE LA CONSILIERE…. GRIJĂ CUM TRATĂM PROBLEMA. Atenţie, la cel care vine la tine pentru Consiliere: vă mai dau un alt exemplu: Saul măcinat de Gelozie, faţă de ginerele său, David, pe care Dumnezeu l-a ales împărat şi l-a binecuvântat cu multe succese. Împăratul Saul, ajunge în final posedat de diavol. Iuda, la fel: Iuda un om stăpânit de lăcomia de bani, iar banii, au deschis uşa diavolului.
ATENŢIE de asemenea: Până unde avem de-a face cu Consilierea şi când avem de a face cu oameni posedaţi de diavol. Greutatea slujbei: Să nu subestimăm persoana din faţa noastră: să formăm oameni noi, din păcătoşi vechi, este O MUNCĂ FOARTE GREA ŞI CARE SE REALIZEAZĂ DOAR CU AJUTORUL DUHULUI SFÂNT, DOAR EL REGENEREAZĂ OAMENII.

ATENŢIE!! Vom aveam noi clienţi, care vin la birou, să fim gata la ora 8,00 dimineaţa, deci să începem ziua cu Dumnezeu şi când primul client va intra pe uşă, să fim conştienţi că ne-am asigurat din punct de vedere spiritual: Psalmul 139, iar biroul tău devine de multe ori „Camera de Spovedanie”. Iată alte exemple, biblice:

1. Vine prima persoană, intră. Este o persoană de aproximativ de 40 de ani. Te uiţi la el, şi eşti grăbit să tragi concluzii greşite imediat ce el deschide gura. Acest om, este îmbrăcat ca un păstor, are cuvinte elocvente, ştii că este o persoană educată, el îţi va spune cine este: un fugar din ţara sa natală, şi provine dintr-o clasă socială de foarte jos, dar ulterior a fost educat. Mama sa l-a abandonat, doar la câteva zile după naştere, a fost educat în familie străină, etc. Dar oricâtă educaţie a avut, el s-a întrebat mereu: Unde îşi are familia? Care este originea familiei lui, a mamei şi a tatălui lui? Şi descoperim că o astfel de persoană, nu aparţine deloc clasei lui intelectuale. Cum a putut fi adus de la o clasă de jos, adoptat de o familie bogată, dar a petrecut mult timp în mijlocul unui popor străin, afli apoi că acel om, a fost rob în acel popor. Într-o zi vede poporul său care este abuzat, ucide un om, îl îngroapă în nisip şi fuge din ţara unde a fost crescut şi educat. Acum experimentează unul din cele mai „oribile sentimente”: SINGURĂTATEA. Dar timp de 40 ani, MOISE a fost o persoană singură, despărţit de mama sa originală, de mama sa adoptivă. Credem că a fost iertat de familia celui pe care l-a ucis, SI MOISE avea nevoie de consiliere.

2. În biroul tău de consiliere, intră o altă persoană: O tânără îmbrăcată foarte bine, dar estemânioasă şi trăieşte în umilinţă. Îţi spune că ea a fost violată, că a fost victima unui abuz sexual, comis chiar de fratele ei. Şi chiar dacă ea l-a rugat pe acesta să nu o facă de ruşine, totuşi s-a întâmplat nenorocirea. Fratele ei, mai întâi o doreşte, apoi o urăşte, o fugăreşte, ea plânge, aleargă plină de ruşine, căci ruşinea şi umilinţa i-au distrus inima. Şi o să te întrebe: „CUM O SĂ TRĂIESC CU FRATELE MEU, CUM SĂ–L IERT, CUM SĂ MĂ DUC LA TATA ŞI LA MAMA?” Iar apoi când fraţii lui află, ea nu poate vedea că un alt frate ucide pe fratele lui, tatăl plânge pentru Absalom, Tamar şi fraţii ei. OBSERVAŢIE: Dacă nu eşti pregătit să auzi plângerile lor, durerile lor, probabil nu eşti chemat….

3. O altă persoană: Unul din împăraţii buni ai lui Israel, David, un om ce are toată înţelepciunea, un om după inima lui Dumnezeu…. Îţi spune că el are mânie, ură, în inima sa, ştie 5-6 bărbaţi care trebuie ucişi, dar nu în timpul vieţii şi împărăţiei sale… Îţi spune: „Ştiu că sunt în pericol de moarte… m-am dus la fiul meu Solomon. Şi i-am cerut ca atunci când eu voi muri, aceşti 6 duşmani să fie ucişi, căci m-au ridiculizat, am avut resentimente în toţi aceşti ani, eu i-am iertat, dar dacă voi muri, vreau ca ei să fie ucişi, iar tu, Solomon, să-i ucizi pe toţi aceştia. Cred că David nu dă sfatul corect fiului său, deci: Încă o dată: ACUM SPRE SFÂRŞIT: ATENŢIE!!! CINE INTRĂ PE UŞA BIROULUI TĂU DE CONSILIERE!!! EŞTI GATA SĂ AJUŢI ASTFEL DE PERSOANE?

RECOMANDARE: Să avem mare grijă cum „rezolvăm” problemele. John Mc. Carter, un mare, bun păstor şi consilier al unor biserici din Statele Unite, a fost dat în judecată pentru că spunea mereu…”Păcatul, păcatul”, şi clientul în loc să se pocăiască, s-a sinucis. Părinţii lui l-au dat în judecată timp de 6 ani. (aceasta informaţie mi-a fost furnizată de un frate din USA) Dacă nu eşti pregătit să auzi plângerile semenilor tăi, să înţelegi durerile lor, să simţi profund cu ei, s-ar putea să nu fii chemat la această slujbă. Întotdeauna, vezi, cercetează bine care este cauza, rădăcina problemelor, şi lasă pe client să ia decizii, nu lua tu în locul lui. NU UITA, CĂ TU EŞTI ACOLO CU EL, DOAR SĂ-L AJUŢI SĂ SE AJUTE SINGUR”. Întotdeauna, asemeni lui Iosif, asemeni marilor oameni ai lui Dumnezeu, a lui Isus Însuşi va trebui să te cobori acolo unde sunt oamenii, fraţii tăi, şi să le dai ajutorul potrivit. Cei care aţi absolvit Cursurile de Consiliere BTC., cred că vă aduceţi aminte, de cea mai minunată Pildă dată de Domnul şi Învăţătorul nostru? PILDA SAMARITEANULUI MILOSTIV, la care am făcut destul de des referire, ca la cel mai bun exemplu al unui Consilier Spiritual. Repet din nou aici, că nu Isus este Samariteanul Milos din pildă, ci aşa cum El a spus-o: eu şi tu trebuie să fim astfel de persoane. Dumnezeu să ne ajute la acestea!

de Nelu Poenar